Horea Pop, alături de președintele CJ Sălaj, pe șantierul de la Buciumi

duminică, 24 mai 2015, 11:45

O statuetă de epocă romană reprezentând-o pe zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii, Venus, alături de fiul ei Amor, a fost descoperită recent de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău în castrul de la Buciumi, cu ocazia săpăturilor arheologice realizate în cadrul unui proiect european de punere în valoare a castrelor romane din Sălaj – transmite AGERPRES.

„Această statuetă a apărut în tunul sudic al porţii sinistra. E o statuetă ce o reprezintă pe zeiţa Venus, însoţită de Amor, în varianta copil, care este la picioarele ei. Astfel de piese s-au mai găsit la Sucidava, lângă Corabia, la Sarmisegetusa Ulpia Traiana şi mai este o piesă găsită la Drobeta. Astea sunt cele reprezentative. Probabil centrul de producţie al acestor statui era la Apullum, actuala Alba Iulia. Soldatul căuta într-o formă sau alta prezenţa feminină, ceea ce e şi firesc. O incantaţie la o astfel de divinitate era binevenită”, a declarat, pentru AGERPRES, Horea Pop, şeful Secţiei de Cercetare din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Potrivit acestuia, în castrul de la Buciumi s-a mai găsit, la cercetările anterioare, din anii ’60-’70, o statuetă a lui Venus, din bronz, expusă actualmente la Muzeul Judeţean.

În mitologia romană, Venus este o divinitate importantă, fiind identificată cu zeitatea grecească Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Ea a fost iniţial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii. Cunoscut şi ca Eros în mitologia greacă, Amor este cunoscut ca zeul iubirii în mitologia romană, fiind fiul lui Hermes sau Zeus şi a lui Venus, care cu săgeţile lui semăna dragostea atât printre zei, cât şi în rândul muritorilor.

Arheologii de la Muzeul Judeţean din Zalău au descoperit, în cadrul actualelor cercetări din castrul de la Buciumi, şi alte vestigii romane, cele mai multe dintre ele într-o fostă groapă menajeră care nu fusese explorată în campaniile anterioare de săpături arheologice.

„Această cercetare de la Buciumi a vizat şi reinvestigarea şi punerea în valoare a Porţii Sinistra a castrului (poarta de pe latura stângă n.r.), care are şi un pilon median. În turnul de nord al porţii am descoperit o groapă menajeră care ţine cu siguranţă de faza de piatră a acestei porţi. Groapa este plină de cenuşă şi de material arheologic în special ceramic, atât tegular (ţigle n.r.) cât şi recipiente ceramice. Pe lângă asta au fost descoperite şi o monedă din bronz, un opaiţ întreg cu firma de execuţie Fortis marcată pe el şi un fund de vas, cu marca de olar. Au apărut şi fragmente de mortaria, vas pentru preparat sosuri, fragmente de oale şi de vase de servit masa, străchini, în general veselă care ţinea de funcţionarea turnului în momentul în care garnizoana romană consuma şi arunca de foarte multe ori ceramica care crăpa sau nu mai era uzuală în gropi special amenajate la parterul turnului”, a precizat Horea Pop.

Castrul de la Buciumi, judeţul Sălaj, a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane, asigurând apărarea zonei Porolissum, unde se afla un alt castru roman. Ansamblul de piatră a fost construit în anul 114 şi a fost sediul Cohortei a II-a Augusta Brittonum. Ambele castre sunt incluse într-un proiect european de reabilitare şi punere în valoare implementat de Consiliul Judeţean Sălaj.

Sursa: www.VoceaTransilvaniei.ro